Papa le-a vorbit chilienilor despre Fericiri[2018-01-16]Prima Liturghie în ChileÎn prima sa zi plină în Chile, Papa Francisc le-a spus catolicilor din această ţară că Fericirile nu sunt simple sfaturi de la cineva care susţine că ştie totul, ci sunt izvor de speranţă care îi împinge pe oameni să iasă din zona lor de conform şi să urmeze calea indicată de Isus. „Fericirile nu se nasc din critici dure, nici din ‘poliloghiile ieftine’ ale celor care cred că ştiu totul dar nu vor să se angajeze cu nimic şi cu nimeni, şi ajung astfel să blocheze orice posibilitate de a genera procese de transformare şi de reconstrucţie în comunităţile noastre, în viaţa noastră”, a spus Sfântul Părinte pe 16 ianuarie. „Fericirile se nasc din inima milostivă care nu încetează să spere. Şi experimentează că speranţa este noua zi, dezrădăcinarea imobilităţii, zguduirea dintr-o prosternare negativă”. Numindu-l fericit pe sărac, pe cel ce a plâns, pe mâhnit, suferind, pe cel ce a iertat, a explicat Papa, Isus „vine să dezrădăcineze imobilitatea paralizantă a celui care crede că lucrurile nu se pot schimba, a celui care a încetat să creadă în puterea transformatoare a lui Dumnezeu Tatăl şi în fraţii săi, în special în fraţii săi mai fragili, în fraţii săi rebutaţi. Isus, proclamând fericirile vine să zguduie acea prosternare negativă numită resemnare care ne face să credem că se poate trăi mai bine dacă evităm problemele, dacă fugim de alţii, dacă ne ascundem sau ne închidem în comodităţile noastre, dacă adormim într-un consumism tranchilizant. Acea resemnare care ne face să ne izolăm de toţi, să ne dezbinăm, să ne despărţim, să ne facem orbi în faţa vieţii şi a suferinţei celorlalţi.” Papa a spus acestea la predica de la Liturghia celebrată în parcul O’Higgins Park din Santiago, parte a călătoriei sale de o săptămână prin Chile şi Peru. La predică, Sfântul Părinte s-a concentrat pe lectura evanghelică din Matei, în care Isus spune Fericirile. Acestea s-au născut din întâlnirea dintre Isus şi oameni. „Fericirile se nasc din inima compătimitoare a lui Isus care se întâlneşte cu inima compătimitoare şi nevoiaşă de compătimire a bărbaţilor şi femeilor care doresc şi tânjesc la o viaţă fericită; a bărbaţilor şi femeilor care cunosc suferinţa, care cunosc rătăcirea şi durerea care se generează atunci când ‘tremură pământul sub picioare’ sau ‘visele sunt scufundate’ şi munca de o viaţă întreagă este măturată; dar care şi mai mult cunosc tenacitatea şi lupta pentru a merge înainte; şi mai mult cunosc reconstruirea şi reînceperea.” A recunoscut istoria de „reconstrucţii şi noi începuturi” a Chile şi a continuat: „Fericirile sunt acea nouă zi pentru toţi cei care continuă să parieze pe viitor, care continuă să viseze, care continuă să se lase atinşi şi stimulaţi de Duhul lui Dumnezeu.” Iar la final a atins tema păcii. „Făcătorul de pace ştie că de multe ori trebuie învinse mari sau subtile meschinării şi ambiţii, care se nasc din pretenţia de a creşte şi ‘de a-şi face un nume’, de a dobândi prestigiu pe spatele altora. Făcătorul de pace ştie că nu e suficient a spune: nu fac rău nimănui, pentru că, aşa cum spunea Sfântul Alberto Hurtado: ‘Este foarte bine a nu face răul, dar este mult mai rău a nu face binele’. A construi pacea este un proces care ne reuneşte şi stimulează creativitatea noastră pentru a da viaţă unor relaţii capabile să văd în vecinul meu nu un străin, un necunoscut, ci un fiu al acestei ţări.” A încheiat invitând la rugăciune la Maria, care „păzeşte şi însoţeşte acest oraş. Ea să ne ajute să trăim şi să dorim spiritul fericirilor; pentru ca în toate colţurile acestui oraş să se audă ca o şoaptă: ‘Fericiţi făcătorii de pace pentru că vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu’.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1765, Ultimul acces: 2026-10-18 23:41:00
|
Timp total: 0.07s...
[]:1