ÎPS Aurel Percă: Nu asistăm la sărbătoarea Paştelui, ci îl celebrăm[2020-04-13]„Permiteţi-mi să intru în casele Dvs pentru a vă spune ceva despre Paşte, nu un discurs teologic, filozofic sau istoric, dar ceva care se potriveşte bine situaţiei în care ne aflăm cu toţii în această perioadă”, a spus ÎPS Aurel Percă duminică, la predica de la Liturghia din solemnitatea Învierii Domnului. Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti a admis că este o sărbătoare „ce-i drept, într-o formă neobişnuită, dar reală, (în care) sunteţi în comuniune cu noi, cei din Catedrală prin intermediul radioului, televiziunii şi internetului, şi mărturisim credinţa noastră că Isus a înviat cu adevărat”.Prelatul a amintit că pandemia Covid-19 ne obligă să rămânem acasă, „limitând foarte mult gesturile, semnele, sărbătorile comunitare”. Viaţa de familie, a continuat el, „este chemată să acorde mai mult spaţiu relaţiilor care, în perioadele normale, sunt destul de superficiale şi grăbite. Dorinţa de profunzime în familie, pentru o implicare mai creativă, corespunde dorinţei lui Isus de a ‘mânca Paştele cu apostolii’, familia Sa. Dacă această dorinţă este trăită cu inteligenţă şi în adevăr, ea alimentează şi dorinţa unui Paşte nou: sărbătoarea binelui comun, în care familia este laboratorul. Şi la aceasta se adaugă şi alte aspecte: dorinţa de a proteja creaţia, dorinţa de simplitate şi loialitate, dorinţa unei politici mai incisive şi exclusiv în slujba sănătăţii fizice şi spirituale a cetăţenilor, dorinţa unei vieţi mai ordonate şi organice. Acestea şi multe alte ‘dorinţe’ de calitate trebuie să devină proiecte de viaţă. Totuşi, dacă rămân în mâinile omului, aceste dorinţe devin ca fulgii de zăpadă care se topesc la razele soarelui de primăvară.” Ce mai trebuie atunci?, a întrebat ÎPS Aurel. „Adevăratul şi unicul sens al Paştelui: credinţa în Isus, Fiul lui Dumnezeu, care moare şi învie pentru omenire. El este cel care face schimbarea inimii omului posibilă şi reală. Paştele este egal cu Învierea. Cristos Înviat nu mai moare. În Cristos înviat are loc şi învierea omului, a societăţii, politicii, culturii, economiei, naturii. Dacă există credinţă în Cel Înviat, va exista stabilitate. Fără această credinţă, cineva se întoarce în ‘virusul’ bolii şi al morţii.” Arhiepiscopul Mitropolit a mai subliniat că mai mult ca niciodată spaţiul caselor noastre „este destinat să devină un loc de cult spiritual, o biserică domestică, unde ‘toţi ne adunăm împreună pentru frângerea pâinii’, cum spune Sf. Paul”. Şi a avut o serie de încurajări: „Fiecare familie trebuie să ‘inventeze’ un spaţiu cu semne care amintesc credinţa: o lumânare, un crucifix, o faţă de masă care este pusă în momentele de sărbătoare, o icoană, un cântec sau muzică de Paşte, o poezie, un cozonac preparat împreună… Toate acestea ar putea să rămână apoi ca o experienţă care se poate repeta tot mereu: putem sărbători credinţa în case, în viaţa de zi cu zi, în fiecare zi.” De asemenea a încurajat telefoanele către rude şi prieteni, „pentru un schimb de urări, pentru a spune un cuvânt de încurajare şi de apropiere şi de speranţă. Trebuie să o facem deseori, dar mai mult într-o zi cum este Paştele, sărbătoarea Învierii Domnului. Sunt gesturi mici, dar oferă ocazia pentru a înscrie credinţa şi celebrarea ei în viaţa cotidiană, înlăuntrul zidurilor casei. Nu asistăm la sărbătoarea Paştelui, dar îl celebrăm, şi prin urmare îl şi pregătim, poate mai mult ca în alţi ani.” „Vă doresc că Domnul Isus să învie în inimile tuturor, în casele noastre, înlăuntrul acestei lumi care, mai mult ca oricând aşteaptă cu nerăbdare ca Isus Cristos cel Înviat s-o ia de mână şi să o scoată afară din furtuna coronavirusului. Cristos a înviat! Amin.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 795, Ultimul acces: 2026-10-20 16:23:19
|
Timp total: 0.04s...
[]:1