© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Rugăciunea se naşte în secretul fiinţei noastre[2020-05-13]„Răbdarea lui Dumnezeu faţă de noi este răbdarea unui tătic, a unuia care ne iubeşte mult. Aş spune că este răbdarea unui tătic şi a unei mame împreună. Mereu aproape de inima noastră şi atunci când bate la uşă face aceasta cu duioşie şi cu multă iubire.” Astfel a spus Papa Francisc astăzi, continuând seria de cateheze dedicate rugăciunii. Şi astăzi cateheza a fost transmisă din biblioteca apostolică.Pontiful a început subliniind că rugăciunea nu aparţine doar credincioşilor, după care a spus: „Rugăciunea se naşte în secretul fiinţei noastre, în acel loc interior pe care adesea autorii spirituali îl numesc ‘inimă’. Aşadar, a ne ruga, în noi nu este ceva periferic, nu este vreo facultate secundară şi marginală a noastră, ci este misterul mai interior decât noi înşine. Acest mister se roagă. Emoţiile se roagă, dar nu se poate spune că rugăciunea este numai emoţie. Inteligenţa se roagă, dar rugăciunea nu este numai un act intelectual. Trupul se roagă, dar se poate vorbi cu Dumnezeu şi în cea mai gravă invaliditate. Aşadar, tot omul se roagă, dacă se roagă ‘inima’ sa.” Sfântul Părinte a vorbit despre rugăciune ca fiind un drum, între „eu”, înaintând pe bâjbâite, şi un „Tu” care doreşte să ni se descopere, să fie în relaţie cu noi. În rugăciune, a continuat să explice Papa, omul întâlneşte un Dumnezeu „cu faţă duioasă”. „Dacă oamenii erau obişnuiţi din totdeauna să se apropie de Dumnezeu un pic temători, un pic înspăimântaţi de acest mister fascinant şi cutremurător, dacă s-au obişnuit să îl venereze cu o atitudine servilă, asemenea aceleia a unui supus care nu vrea să fie lipsit de respect faţă de stăpânul său, creştinii, în schimb, i se adresează lui îndrăznind să îl numească în mod confident cu numele de ‘Tată’. Ba chiar, Isus foloseşte celălalt cuvânt: ‘tătic’.” Dumnezeu este „prietenul, aliatul, mirele”, a afirmat Papa, încurajându-ne în rugăciune să îi cerem, să îi explicăm, să îi povestim totul. „Să încercăm toţi să ne rugăm astfel”, a încheiat el. „Să stăm în rugăciune în braţele milostive ale lui Dumnezeu, să ne simţim învăluiţi de acel mister de fericire care este viaţa trinitară, să ne simţim ca nişte invitaţi care nu meritau atâta onoare. Şi să îi repetăm lui Dumnezeu, în uimirea rugăciunii: e posibil ca Tu să cunoşti numai iubire? El nu cunoaşte ura. El este urât de alţii, dar nu cunoaşte ura. Cunoaşte numai iubirea. Acesta este Dumnezeul căruia ne rugăm. Acesta este nucleul incandescent al oricărei rugăciuni creştine. Dumnezeul iubirii, Tatăl nostru care ne aşteaptă şi ne însoţeşte.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 747, Ultimul acces: 2026-10-21 20:32:41
|
Timp total: 0.08s...
[]:1
