„Medicul săracilor”, alţi doi Fericiţi şi o Fericită, în curând la cinstea altarelor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

„Medicul săracilor”, alţi doi Fericiţi şi o Fericită, în curând la cinstea altarelor

[2020-06-19]

Vatican
Biserica va avea în curând trei noi Fericiţi, o nouă Fericită – călugăriţă martiră – şi o nouă Venerabilă Slujitoare a lui Dumnezeu. Vineri, 19 iunie a.c., solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus, Papa Francisc l-a primit în audienţă pe prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Cardinalul Angelo Giovanni Becciu, şi a autorizat Congregaţia să publice mai multe decrete privind respectiva beatificare a unui Episcop din Argentina, a unui preot din Germania, a unui laic din Venezuela şi a unei călugăriţe din Italia. În acelaşi timp, i-a fost recunoscut gradul eroic al virtuţilor creştine unei călugăriţe din Mexic.

Trei viitori Fericiţi vor fi ridicaţi în curând la cinstea altarelor după ce Biserica a recunoscut oficial minunile atribuite mijlocirii lor: Mamert Esquiú, din ordinul franciscan al Fraţilor Minori, Episcop de Córdoba, în Argentina (1826-1883); Francisc Maria al Crucii, preot german, fondator al Societăţii Divinul Salvator şi al congregaţiei Surorile Divinului Salvator (1848-1918) şi Iosif Grigore Hernández Cisneros, credincios laic din Venezuela (1864-1919). Unul dintre decrete recunoaşte martiriul călugăriţei italience Maria Laura Mainetti, din congregaţia „Fiicele Crucii, Surorile Sfântului Andrei” (1939-2000), ucisă într-un ritual satanic la Chiavenna, în Italia, din ură faţă de credinţă („in odium fidei”). Un ultim decret se referă la recunoaşterea virtuţilor eroice ale Slujitoarei lui Dumnezeu Gloria Maria a lui Isus Elizondo Garcia, călugăriţă mexicană din congregaţia „Misionarele Catehete ale Săracilor” (1908-1966).
Data beatificărilor va fi anunţată la timpul cuvenit de Biserica locală, în funcţie de posibilităţile pastorale şi de evoluţia pandemiei de Covid-19.
* * *
Argentinianul Mamert Esquiú, din ordinul franciscan al Fraţilor Minori, a fost numit Episcop de Corboba cu trei ani înainte de a muri, în 1880. Născut în 1826 la San Josč de Piedra Blanca, a murit la La Posta de El Suncho, după o viaţă dedicată concordiei sociale şi unităţii poporului argentinian în anii agitaţi ai războiului şi ai formării Argentinei moderne. Minunea atribuită mijlocirii sale este vindecarea, inexplicabilă din punct de vedere ştiinţific, a unei tinere care suferea de osteomielită.
Printre viitorii Fericiţi se numără şi laicul venezuelan Iosif Grigore Hernández Cisneros, care a murit la Caracas în 1919 după un accident rutier. Avea 54 de ani. Primul din cei şapte fraţi ai familiei, a studiat medicina la Caracas, Paris, Berlin, Madrid şi New York. Fondator al catedrei de bacteriologie din capitala ţării natale, este unul dintre pionierii microscopului, dar nu a pierdut niciodată simţul credinţei. A fost terţiar franciscan. Mai mult decât o meserie, pentru el medicina era o adevărată misiune, în special în serviciul celor săraci. Pentru ei, viitorul Fericit cumpăra medicamentele şi, în loc să ceară să fie plătit, îi ajuta cu bani pe bolnavii nevoiaşi, ceea ce i-a atras supranumele de „medicul săracilor”.
La cinstea altarelor va fi ridicat şi preotul german Francisc Maria al Crucii, fondator a două congregaţii de viaţă consacrată („salvatorieni”). Născut într-o familie săracă la Gurtweil, în munţii Pădurea Neagră, a început să lucreze încă din primii ani ai tinereţii. În timpul anilor de studiu şi, mai târziu, într-o călătorie în Ţara Sfântă, simte chemarea de a înfiinţa o organizaţie de credincioşi de toate nivelurile culturale şi sociale pentru a apăra şi a răspândi credinţa. Scopul vieţii îl face să călătorească în India, Europa şi în America. A murit în 1918 în Elveţia.
Din „promoţia” de Fericiţi anunţaţi în solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus face parte şi călugăriţa italiancă Maria Laura Mainetti, martiră. Născută în apropiere de Lecco în 1939, a rămas impresionată de cuvintele unui preot, în timpul Spovezii, despre idealul unei „vieţi cu totul dăruită în iubire”. A intrat în congregaţia „Fiicele Crucii, Surorile Sfântului Andrei” şi s-a dedicat educaţiei şi asistenţei spirituale a copiilor şi adolescenţilor vulnerabili. Tocmai pentru a ajuta o fată, care i-a telefonat noaptea spunându-i că a fost violată şi că aşteaptă un copil, sora Mainetti a ieşit în grabă dintre zidurile conventului şi a mers să o ajute. Era noaptea de 6 iunie 2000. Înşelăciunea a dus la uciderea călugăriţei, într-un macabru ritual satanic. Asupra tinerei care o chemase şi asupra altor două tinere-călău, călugăriţa catolică a rostit, până la ultimele puteri, numai cuvinte de iertare. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 667, Ultimul acces: 2026-10-22 07:27:17

Timp total: 0.04s...

[1]:1