Patriarhul Daniel: Înaintemergătorul, rod al rugăciunilor părinţilor şi parte din planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel: Înaintemergătorul, rod al rugăciunilor părinţilor şi parte din planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii

[2020-06-24]

de Ştefana Totorcea

Părintele Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie de Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul la Altarul de vară al Reşedinţei Patriarhale, care îl are ca ocrotitor pe Înaintemergătorul Domnului. În omilia sa, el a subliniat că sfântul, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu a avut milă”, a fost un dar de sus, un răspuns la rugăciunile părinţilor.
Fiecare persoană care se zămisleşte este parte din istoria lumii şi din planul lui Dumnezeu de a lucra binele prin om. Este una dintre învăţăturile care se desprind din predica Părintelui Patriarh Daniel la sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Naşterea lui a fost prevestită de prorocii Isaia şi Maleahi şi anunţată tatălui său, preotul Zaharia, de Arhanghelul Gavriil. Patriarhul a subliniat:
„Aceasta arată că Sfântul Ioan Botezătorul face parte dintr-un plan a lui Dumnezeu de mântuire a lumii.”
Îngerul i-a vestit tatălui despre copil că nu va bea băutură ameţitoare, adică va fi un om al înfrânării şi rugăciunii, şi că va întoarce inimile părinţilor spre copii.
„Nu a zis că va întoarce inimile copiilor spre părinţi, ci inimile părinţilor spre copii”, a subliniat Patriarhul Daniel, „ceea ce Sfinţii Părinţi ai Bisericii au văzut ca pe o profeţie, şi anume că noua generaţie, care se va numi Noul Israel, adică Biserica, va fi cea care va chema pe mulţi iudei la pocăinţă şi la credinţa în Iisus Hristos”.
Cele două lucrări ale Înaintemergătorului
Pruncul a fost verişor cu Mântuitorul şi a fost prigonit împreună cu El încă din copilărie. A fost vizat de porunca lui Irod de a ucide cei 40.000 de prunci, în încercarea de a-L ucide pe Hristos, „Împăratul Iudeilor”. Cei care căutau copilul l-au omorât pe tatăl lui, preotul Zaharia, iar pruncul şi mama lui, Sfânta Elisabeta, au trăit ascunşi în pustie. După moartea mamei, sfântul a ieşit la propovăduire.
„Înaintemergătorul Domnului este lucrător al voii Domnului de a-L face cunoscut pe Iisus şi de a mărturisi dumnezeirea Lui. De aceea, el este numit de Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind cel mai mare om născut din femeie şi este cinstit de Biserică într-un mod deosebit”, a spus Patriarhul României.
Ocrotitor al monahilor şi părinţilor care-şi doresc copii
„Ceea ce însă noi reţinem astăzi în mod deosebit este în primul rând faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este rod ale rugăciunilor părinţilor săi înaintaţi în vârstă. El este un dar al lui Dumnezeu pentru multele rugăciuni ale părinţilor. De aceea El este mare ajutător părinţilor celor care doresc să aibă copii şi nu au”, a mai adăugat Preafericitul Daniel.
Prin învăţăturile lui, s-a dovedit îndreptător al vieţii oamenilor şi al vieţii sociale. Totodată, „Sfântul Ioan Botezătorul, rod al rugăciunilor, născut din părinţi înaintaţi în vârstă, este şi el un om al rugăciunii, al postului, al smereniei, al vieţii duhovniceşti. De aceea el a fost, ca şi Sfântul Ilie, considerat un înaintemergător al monahilor al asceţilor, al nevoitorilor în pustie, al rugătorilor monahi”.
Două mari prorocii ale Sfântului Ioan Botezătorul
Pe lângă lucrările de a-L face oamenilor cunoscut pe Hristos şi de a-I mărturisi dumnezeirea, Înaintemergătorul a mai făcut şi două importante prorocii, a spus Părintele Patriarh:
„A prorocit că va veni Mesia, care va boteza pe oameni cu Duh Sfânt şi cu foc. Această profeţie s-a împlinit la Pogorârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc. Deci el a profeţit venirea Duhului Sfânt peste Apostoli”.
„Şi a mai profeţit zicând: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce care ridică păcatul lumii» (Ioan 1, 29). Fiindcă mielul adus jertfă la Templu pentru păcatele oamenilor era mielul Pascal, „prin aceasta, Sfântul Ioan a profeţit că Jertfa lui Iisus va avea loc la Sărbătoarea Paştilor iudeilor”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„Sfântul Apostol Pavel spune: «Hristos, Paştele nostru, s-a jertfit pentru noi»… Deci mielul Pascal era o preînchipuire a Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos, Care, înainte de Paştele iudaic, a instituit Paştele creştin, adică Sfânta Euharistie, în Sfânta şi Marea Joi”, a menţionat patriarhul, adăugând că, în Joia Mare, Hristos a instituit Paştele nou, care este Sfânta Euharistie.
„De aceea, El este numit în Liturghier «Hristos, Paştele nostru, S-a jertfit pentru noi»” – jertfă prin care a făcut ascultare până la moarte de voia Tatălui, „îndreptând şi vindecând astfel pe om de păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva”, a mai spus Patriarhul Daniel.
Românii din Valea Timocului, urmaşii daco-romanilor creştinaţi de Sf. Niceta
În încheierea omiliei , el a vorbit şi despre Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana, „episcop, apostol şi creştinător al străbunilor noştri daco-romani din părţile Daciei Mediterranea” (la sudul Dunării). Sfântul Niceta ne-a lăsat mai multe cântări în limba latină, dintre care cea mai cunoscută este Te Deum laudamus, „Pe Tine, Dumnezeule, te lăudăm”, care se cântă şi astăzi.
Părintele Patriarh a mai precizat că românii ortodocşi din Valea Timocului sunt urmaşii daco-romanilor creştinaţi în secolele III-IV şi păstoriţi de Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana. Sârbii au venit în secolul al VII-lea pe teritoriul actual al Serbiei şi s-au creştinat în secolul al IX-lea, a menţionat Părintele Patriarh.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 594, Ultimul acces: 2026-10-17 13:24:23

Timp total: 0.04s...

[]:1