Dan Negru reaminteşte contribuţia majoră a românilor la mănăstirile din Sfântul Munte. Cine a donat cel mai mult

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Dan Negru reaminteşte contribuţia majoră a românilor la mănăstirile din Sfântul Munte. Cine a donat cel mai mult

[2020-08-20]

de Ştefana Totorcea

Prezentatorul TV Dan Negru şi-a făcut un selfie în timp ce se apropia de Sfântul Munte, pe care l-a distribuit pe Facebook cu mesajul că românii au fost, de-a lungul timpului, cei mai mari susţinători ai locaşurilor de închinare din Muntele Athos. Basilica.ro face o scurtă trecere în revistă a celor mai generoşi donatori.
„Dacă ajungeţi pe aici e bine de ştiut că Muntele Athos n-ar fi arătat azi aşa fără contribuţia majoră a românilor, notează Dan Negru pe Facebook. „Nu a existat niciun domnitor important al Moldovei sau al Ţării Româneşti care să nu ofere averi impresionate mănăstirilor din Muntele Athos.”
Daniile făcute de români de-a lungul timpul bisericilor şi mănăstirilor din Sfântul Munte au fost cele mai substanţiale făcute vreodată de o ţară, au fost constante, au ajuns la toate mănăstirile şi au fost făcute total dezinteresat, scrie Arhimandritul Ioanichie Bălan în cartea sa, Pelerinaj la Muntele Athos.
Singura cerinţă a ctitorilor era să fie pomeniţi la Sfânta Liturghie.
„Masivele ajutoare româneşti, care formează un fenomen fără egal în istoria lumii creştine, exprimă dărnicia, bunăstarea, filantropia şi marea evlavie a poporului român, într-o lungă şi grea perioadă din trecutul neamului”, adaugă arhimandritul. În ciuda problemelor interne, „înaintaşii noştri făceau uriaşe eforturi să apere credinţa ortodoxă şi Creştinismul, în general”, afirmă el.
„Susţinerea Muntelui Athos era una dintre atribuţiile împăratului de Constantinopol”, explică într-un interviu Părintele dr. Ioan Moldoveanu, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti. Domnii români au continuat astfel moştenirea Constantinopolului după căderea acestuia în mâinile otomanilor.
De aceea, Ţările Române au devenit ceea ce Nicolae Iorga numea „Bizanţ după Bizanţ“ – un statut pe care liderii lor şi-l asumau în mod conştient şi programatic.
Mari ctitori români în Sfântul Munte
Sfântul Domnitor Neagoe Basarab a contribuit substanţial la toate mănăstirile. Este ctitorul principal al Mănăstirii Dionisiu, iar chivotul donat acesteia pentru moaştele Sfântului Nifon, Patriarhul Constantinopolului, este cel mai de preţ obiect din Sfântul Munte.
Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare a rezidit din temelii mănăstirile Zografu şi Grigoriu. A făcut turnul de apărare şi arsanaua (portul) de la Mănăstirea Vatopedu. La Mănăstirea Constamonitu a făcut portul şi un drum pietruit de cinci kilometri care se păstrează şi azi. La Mănăstirea Sfântul Pavel a zidit un aghiasmatar, a renovat biserica şi a construit un apeduct. În total, a sprijinit opt mănăstiri athonite şi biserica din Careia, „capitala” Sfântului Munte, unde se află sediul Chinotitei, forul decizional al comunităţii aghiorite.
Alexandru Lăpuşneanu, Domnitorul Moldovei, a refăcut în întregime Mănăstirea Dochiaru: trapeza, biserica mare, turnul de apărare, zidul de incintă şi o parte din chilii. Şeful lucrărilor a fost Mitropolitul Teofan al II-lea al Moldovei, care a renunţat la arhierie pentru a deveni schimonah la Athos. Acesta este înmormântat în pridvorul bisericii pe care a înnoit-o (1598).
Doamna Ruxandra, soţia domnitorului Alexandru Lăpuşneanu, a donat Mănăstirii Dochiaru cea mai mare sumă oferită vreodată de români pentru Sfântul Munte: 165.000 aspri de argint. Tot ea a plătit, în 1570, birul datorat Înaltei Porţi de tot Sfântul Munte.
(Sursa: Arhim. Ioanichie BĂLAN, Pelerinaj la Muntele Athos, ed. a IV-a, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2005)

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 686, Ultimul acces: 2026-10-22 02:01:56

Timp total: 0.04s...

[]:1