Pe scurt: 9 mari filantropi mireni

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Pe scurt: 9 mari filantropi mireni

[2020-08-21]

de Sorin Ioniţe

În seria „Pe scurt” am prezentat principalele realizări ale ierarhilor şi domnitorilor români filantropi. Continuăm călătoria în timp cu 9 personalităţi care nu au făcut parte din cler şi nici nu au fost domnitori, însă au fost mari iubitori de semeni.
Prezentarea nu este una exhaustivă, ci mai degrabă o invitaţie la a găsi şi alte nume demne de oamgiat în Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români.
1. Mihail Cantacuzino
Spătarul Mihail Cantacuzino a rămas cunoscut ca filnatrop pentru că a pus bazele spitalului Colţea, în data de 14 decembrie 1704. A fost printre primele spitale din Europa, misiunea lui fiind una de natură social-medicală.
„Dacă vre-un boier scăpătat, petrecând în sărăcie şi bolnav, or pământean de aci sau străin, fie şi neguţător sau vre-un alt om cinstit, dar sarac şi bolnav va voi să alerge spre ajutor la spital, să fie primit şi să-şi aibă hrană şi îngrijirea cu îndestulare şi cuvenită starei sale, fără însă ca să rămâie în spital ci în altă chilie deosebită unde şi doctoru îl va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grijă pentru căutarea lui cu îndestulare; şi de se va întâmpla să moară, să fie îngropat şi înmormântat cu toata cinstea, după cum adică s-a vorbit mai sus şi despre ceilalţi săraci”, se preciza în instrucţiunile date de Cantacuzini.
În anul 1739, Colţea a ars într-un incendiu, dar a fost reconstruit de Constantin Mavrocordat.
2. Bălaşa Brâncoveanu
Bălaşa Brâncoveanu (1693-1752), fiica Sfântului Constantin Brâncoveanu, a ctitorit în Bucureşti un azil care i-a purtat numele.
Azilul Domniţa Balaşa a fost un azil pentru văduve întemeiat în 1751 de Bălaşa Brâncoveanu şi soţul ei, Manolache Lambrino. A funcţionat iniţial în chiliile mănăstirii fondate pe lângă o biserică pe care domniţa Bălaşa a ctitorit-o tot în 1751. La sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost ridicată o clădire nouă pentru azil, ce a fost inaugurată în 1880. Azilul a fost închis după 1948, iar clădirea sa a fost demolată în anii 1984.
Locul azilui este în prezent viran, fiind utilizat ca parcare.
3. Constantin Obedeanu
Biserica Mănăstirii Obedeanu din Craiova a fost ctitorită alături de un spital pentru săraci de Paharnicul Constantin Obedeanu.
Pe piatra funerară a lui Obedeanu aflată şi astăzi în biserică este scris:
„Supt această piatră să odihnesc oasele dum(nealui) întru H(ristos) răposatul Constantin Obedeanul biv vel Pah(arnic), carele s-au ostenitu împreună cu soţia dum(isale) jupâneasa Stanca Ob(edeanca) de au făcut şi rădicatu din temelie acest sf(ântu) lăcaş şi cu spital de sărac(i), şi au făcut şi alte multe vrednice lucruri, palaturi şi alte ziduri din temelie, numit şi constit foarte au fost numele dum(nealui), şi au răposat aşteptând învierea Patimilor Domnului H(ristos) Ap(rilie) 21 la 7 c-es(uri) din (noapte) leat 7263 (1755)”.
4. Safta (Elisabeta) Brâncoveanu
Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în Bucureşti între 28 august 1835 – 14 octombrie 1838, de Safta Brâncoveanu, fiica marelui ban Tudorache Balş şi soţia banului Grigore Basarab Brâncoveanu, şi a funcţionat din veniturile de la moşiile donate de ctitoră. Spitalul a fost gândit de ea pentru oamenii săraci, dar în acelaşi timp s-a constituit şi ca şcoală medicală.
5. Doctorul Constantin Caracaş
Doctorul Constantin Caracaş (1773-1828), român macedonean, absolvent al Universităţii din Viena, a iniţiat construirea Spitalului Filantropia (1811-1815) şi refacerea Spitalului Sfântul Pantelimon din Bucureşti (1816).
Spitalul Clinic Filantropia este cea mai veche clinica de obstetrica si ginecologie din Romania. Cronologic al treilea spital al Bucureştiului, după Colţea şi Pantelimon, Spitalul Filantropia s-a numit iniţial Spitalul Mavrogheni, al Iubirii de oameni, sau al Filantropiei.
Dr. Constantin Caracaş a propus Marelui logofăt Grigore Băleanu, agă al poliţiei oraşului Bucureşti, deschiderea unei subscriptii publice în vederea înfiinţării unui spital pentru „îngrijirea atâtor bolnavi fără mijloace, făgăduindu-mă şi eu, să-i caut fără plata, toată viaţă mea”.
La subscriptia publică cerută de Dr Caracaş au participat Grigore Băleanu- cu bani, materiale de construcţie şi locul de lângă Cişmeaua Mavrogheni, Banul Radu Golescu, Logofătul Gheorghe Golescu, Băneasa Safta Brâncoveanu, Vornicul Nicolae Văcărescu şi generalul Kutuzov.
6. Radu Golescu
Marele ban Radu Golescu (1746-1818) a ctitorit bolniţa de la Mănăstirea Tigăneşti şi a contribuit la fondarea spitalului Filantropia.
7. Elena Cuza
Doamna Elena Cuza (1825-1909) a ctitorit un aşezământ pentru fetele orfane în apropierea Palatului Cotroceni, devenit apoi Institut Pedagogic.
Internat şi şcoală pentru fetele orfane, instituţia se numea în 1862, anul în care i s-a pus piatra de temelie, Azilul Elena Doamna.
8. Ştefan Bosie
Ştefan Bosie este ctitorul Mănăstirii şi al bolniţei „Sfântul Spiridon” din Iaşi, azi Spital Clinic Judeţean de Urgenţe.
În 1751 începea construirea în centrul Iaşului a unei biserici şi a bolniţelor aferente sub numele de Ospiciul „Sf. Spiridon” Iaşi.
Ideea de a ctitori bolniţa „Sf. Spiridon” aparţine lui Ştefan Bosie, cu banii primilor donatori numiţi epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset şi Anastasie Lipscanul.
9. Emanoil Gojdu
Emanuil Gojdu, de origine aromână, s-a născut în Oradea în data de 21 februarie 1802. El a devenit un apreciat avocat în Budapesta, iar la finalul vieţii a lăsat întreaga avere Mitropoliei Ortodoxe Române a Transilvaniei, din care s-a creat o fundaţie în vederea acordării de burse de unor studenţi şi elevi ortodocşi români.
Au beneficiat de astfel de burse, până în 1918, peste cinci mii de tineri din Ardeal şi Banat.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 817, Ultimul acces: 2026-10-24 15:23:45

Timp total: 0.04s...

[]:1