© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ioan-Aurel Pop: „Cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română”[2020-08-31]de Ştefana TotorceaPreşedintele Academiei Române spune că limba română este un tezaur spiritual, deoarece se situează între primele 15-20 de limbi ca bogăţie. Aceasta face din ea cea mai importantă creaţie spirituală a românilor, îndreptăţind observaţia unui cărturar umanist care spunea în secolul al XV-lea că românii îşi apără mai mult limba decât propria viaţă. „Limba este ca un organism viu care se naşte, creşte, se dezvoltă, îmbătrâneşte şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii şi de limbi moarte”, a explicat istoricul, într-o declaraţie acordată Agerpres de Ziua Limbii Române. „A noastră este vie şi, oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstruşnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi în ciuda variatelor influenţe”, a adăugat el. „Sfinţenia” limbii: rolul ei identitar „«Limba noastră-i limbă sfântă!» Este un vers scris de părintele Alexei Mateevici acum mai bine de un secol şi devenit, între timp, parte a unui imn de stat românesc”, a spus academicianul cu referire la imnul de stat al Republicii Moldova. Pentru preşedintele Academiei, „sfinţenia limbii vine la români din vremuri imemoriale şi rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea”. „Acest fel de raportare la lume ne-a păstrat vii ca popor, încât observaţia – făcută de umanistul Antonio Bonfini, spre finele secolului al XV-lea – că românii au dăinuit în spaţiul lor pentru că şi-au apărat mai mult limba decât viaţa devine mai mult decât relevantă”, a subliniat istoricul. „Nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, deşi poţi vorbi româneşte fără să fii român. În ciuda unor negaţii născute din prea multă iubire, din rea-voinţă, din ignoranţă sau din dorinţa de a epata, limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor. Nu există popor pe lumea asta care să nu-şi preţuiască, îngrijească şi conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă şi românii”, a adăugat el. Academia şi limba română Amintind că „Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei”, Ioan-Aurel Pop îndeamnă „s-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre”. „În rândul celor 6.000 – 7.000 de limbi vii de pe planetă, româna se află – în funcţie de mai multe criterii obiective, fixate de specialişti neromâni – între primele 15 – 20, ceea ce nu este puţin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română”, a afirmat el. În anul 2000, Academia Română a încheiat publicarea Dicţionarului Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900. Acesta indexează în zeci de volume aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei. Instituţia a mai creat un atlas lingvistic, o colecţie de literatură română în aproape 250 de volume şi alte lucrări dedicate limbii române. Luni, de Ziua Limbii Române, Academia Română găzduieşte o dezbatere despre evoluţia acesteia. Ziua Limbii Române se serbează anual în data de 31 august, fiind instituită în România în 2013. În Republica Moldova, se sărbătoreşte începând din 1990 în aceeaşi zi, data la care, în 1989, după dezbateri îndelungate, Sovietul Suprem al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldova a aprobat româna ca limbă de stat şi trecerea la grafia cu litere latine. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 681, Ultimul acces: 2026-10-21 20:17:36
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
