© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Mărturia fiicei unui cleric din judeţul Iaşi: „Să ai un tată preot este un dar de la Dumnezeu”[2020-09-09]de Ştefana TotorceaÎntr-un interviu acordat joi pentru blogul unui student teolog, fiica unui preot din judeţul Iaşi povesteşte cum este să fii copil de cleric: „Să ai un tată preot este un dar de la Dumnezeu”, spune tânăra. Grigorie Pijin, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Ioan Cuza” din Iaşi, a început pe blogul său o serie de interviuri intitulată „D’ale copiilor de preoţi”. Prin acestea, îşi propune să sondeze atmosfera din familiile slujitorilor altarului, modul în care se raportează copiii de preoţi la statutul lor, dar şi atitudinea societăţii faţă de ei. Prima persoană intervievată, Alexandra, fiica unui preot cu patru copii din judeţul Iaşi, dezvăluie o capacitate de introspecţie profundă şi o surprinzătoare maturitate spirituală. Din răspunsurile ei constaţi că este pe deplin împăcată cu statul său şi cu provocările care decurg din el. Presiunea din interior „Nu faptul că tata este preot e ceea ce provoacă presiune, ci păcatul este acela care o provoacă”, spune ea. „Au fost momente de-a lungul vieţii când ştiam că făcusem ceva greşit şi îmi răsuna asta în minte: «Tatăl tău este preot, uite ce exemplu dai, trebuie să fii mai atentă!». Însă mi-am dat seama mai târziu că la fel aş putea spune «Tatăl tău este Dumnezeu, uite ce exemplu dai, trebuia să fii mai atentă!»”. Tânăra afirmă că cele mai frumoase momente petrecute alături de tatăl ei sunt cele din timpul serviciului religios: „Momentul din fiecare duminică, în care tata, îmbrăcat în veşmânt, iese pentru a citi Evanghelia zilei şi momentul în care, în noaptea Învierii, iese din Sfântul Altar zicând: «Veniţi de primiţi lumină!»” „Simţi o căldură sufletească adâncă privind şi ştiind că cel dinaintea ta, părintele, este cu adevărat tatăl tău”, spune Alexandra. Ea nu neagă că s-a confruntat cu prejudecăţi. „Sunt oameni care aşteaptă din partea ta să fii sfânt din prima, uitând că noi la rândul nostru suntem oameni, uitând că omida are nevoie de timp pentru a deveni fluture. Dar le mulţumesc din inimă, aşa îmi dau seama mai uşor unde greşesc şi ce ar trebui să îndrept la mine, fără a mă lăsa copleşită de deznădejde”, spune ea. Creştin devii prin dragoste de Dumnezeu Totuşi, nu percepţia celorlalţi ar trebui să fie definitorie pentru copilul preotului, ci percepţia de sine a acestuia, crede tânăra. „Să fii copil de preot nu implică nimic, nu eşti obligat să fii într-un anumit fel doar fiindcă părinţii tăi ţi-au oferit o anumită educaţie. Să fii un bun creştin, însă, implică. Şi ce implică în mod deosebit? Asumarea. Asumarea credinţei tale, a păcatului tău, asumarea că eşti dator să ierţi şi să iubeşti”, menţionează ea. „Privind altfel, creştin devii prin dragoste, pentru că nu ai fi atât de receptiv cu Dumnezeu dacă nu L-ai iubi, dar în aceeaşi măsură, nu L-ai iubi pe Dumnezeu dacă nu ai fi receptiv la chemarea Lui”. Ea a mai vorbit despre frumuseţea vieţii într-o familie numeroasă. „Este cea mai mare binecuvântare să ştii că oricând vei ajunge acasă vor fi nişte braţe, mai mari sau mai mici, care te vor covârşi într-o mare de iubire”, afirmă Alexandra. „Mă înspăimântă indiferenţa mea în anumite momente, modul cum nu preţuiesc aceste clipe la valoarea lor”, adaugă ea. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 715, Ultimul acces: 2026-10-23 16:35:37
|
Timp total: 0.06s...
[]:1
