Simpozion la Roman: Euharistia, inima Bisericii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Simpozion la Roman: Euharistia, inima Bisericii

[2020-10-03]

Vineri, 2 octombrie 2020, Facultatea de Teologie Pastorală a Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman a organizat Simpozionul Naţional cu titlul „Euharistia, inima Bisericii”. În partea de dimineaţă, Simpozionul a fost moderat de rectorul formativ, pr. Virgil Blaj. Acesta a adresat salutul de bun venit, în primul rând Preasfinţitului Iosif Păuleţ, Episcop al Diecezei de Iaşi, şi i-a mulţumit că a binevoit să fie prezent şi să susţină prima conferinţă; apoi l-a salutat pe pr. Damian-Gheorghe Pătraşcu Ministru Provincial şi după pe toţi cei prezenţi, pe preoţi profesori, seminarişti şi studenţi. După aceea părintele moderator a argumentat de ce s-a ales această temă, făcând o legătură cu tema anului în Dieceza de Iaşi, precum şi cu spiritualitatea franciscană care, de la începuturi, a avut o mare devoţiune faţă de Sfânta Euharistie.

Prima conferinţă a fost susţinută de PS Iosif Păuleţ cu titlul „Arta de a celebra Sf. Liturghie”. Preasfinţitul a început conferinţa de la premisa că Sfânta Liturghie este un mister ce trebuie crezut, celebrat şi trăit, citându-l pe teologul Papa Benedict al XVI-lea, axându-se pe ideea că este un mister de celebrat. Astfel că celebrarea corectă ajută şi la o participare activă din parte credincioşilor, formându-se acea ars celebrandi. Aceasta este asigurată de următoarele elemente: în primul rând de Episcop, care este liturgistul prin excelenţă; după aceea prin simplitatea gesturilor şi utilizarea cărţilor sfinte; apoi prin Biserica ce ajută la celebrarea euharistică; nu în ultimul rând, prin cântul sacru ce are un rol foarte important în celebrare. Preasfinţitul şi-a încheiat conferinţa, oferind-o ca exemplu în trăirea acestui mister pe Preasfânta Fecioară Maria.
A doua conferinţă a fost susţinută de rectorul instituţional, pr. Mihai Afrenţoae, cu titlul „Fundamente biblice ale Sfintei Euharistii”. Părintele şi-a început conferinţa pe ideea că Euharistia este desăvârşirea alianţei Vechiului Testament. După aceea a prezentat în paralel textele euharistice, orientând expunerea înspre găsirea textului originar, de unde vine şi termenul tehnic „euharistie”, concluzând că primul care a folosit acest termen este Sfântul Paul, în 1Corinteni 11,23-26, preluat mai apoi de Evangheliile Sinoptice, evidenţiind faptul că în celebrare euharistică se foloseşte o combinaţie dintre aceste texte. Expunerea părintelui Mihai a fost structurată în următoarele puncte: 1) prezentarea în paralel a textelor euharistice; 2) alianţa în tradiţia cinei euharistice după Paul şi Sinoptice; 3) caracteristicile noii alianţe realizate de Isus; 4) diferenţe interpretative între confesiuni creştine; 5) discursul euharistic în Ioan 6. Toate aceste puncte sau au urmărit să scoată în evidenţă că fondarea euharistică îi aparţine lui Isus, fiind o desăvârşire a alianţei veterotestamentare. După aceea părintele a aprofundat tematică noii alianţe şi a prezent Sacramentul Euharistiei într-o lectură comparativă cu alte confesiuni creştine, încheind cu menţionarea capitolului al şaselea din Evanghelia după Sfântul Ioan, care argumentează credinţa în prezenţa reală a lui Isus în Sfânta Euharistie.
A treia conferinţă a fost susţinută de pr. provincial Damian-Gheorghe Pătraşcu, cu titlul „Euharistia, Comunitate, Comuniune. Precizări patrologice şi ecleziologice”. Pentru început părintele a menţionat că, pentru forma actuală a celebrării acestui Sacrament a fost necesar un parcurs, iar un rol important l-au avut Sfinţii Părinţii. Părintele a menţionat câţiva Sfinţi Părinţi care au ajutat la cristalizarea înţelegerii acestui Sacrament, printre care Sfântul Ignaţiu de Antiohia, care a comparat martiriul său cu jertfa euharistică. Însă, primul de la care avem un tratat despre Euharistie este Sfântul Ciprian, acesta asociind Euharistia cu patima lui Cristos, şi prezentând-o ca o lecţie de uniate în comunitate, creându-se o comuniune de bucurie. După aceste conferinţe au urmat o serie de întrebări pentru ca participanţii să poată aprofunda aceste tematici şi pentru a le înţelege profunditate.
În partea de după-amiază a simpozionului, moderator a fost guardianul şi secretarul Institutului, pr. Alexandru Olaru. Acesta a reînnoit salutul de bun-venit, invitând pe conferenţiari să îşi susţină prelegerile. Prima conferinţă a fost susţinută de pr. Ciprian Văcaru OFMCap, cu titlul „Voi lua potirul mântuirii şi îţi voi aduce jertfă de laudă (Ps 115). Psalmii în formulele Liturghierului”. Conferinţa a început cu menţionarea că Psalmii au fost prezenţi încă de la primele comunităţi creştine, în adunările liturgice. Părinte a menţionat câteva fragmente din Sfânta Scriptură care susţin acest lucru. După aceea a prezentat o scurtă istorie a liturghierelor sacre, menţionând importanţa antifonelor, care de fapt erau psalmi, aleşi în funcţie de momentul celebrării. După aceea părintele a menţionat că psalmii reprezintă atât vocea Bisericii, cât şi vocea lui Dumnezeu. Părintele a încheiat conferinţa menţionând acel parcurs pe care Cuvântul divin îl face în cadrul Sfintei Liturghii, pentru a putea ajunge la inima omului.
Următoare conferinţă a fost susţinută de pr. Maximilian Pal cu titlul „Preasfânta Euharistie după dreptul canonic. Unele aspecte practice”. Conferinţa a început cu menţionarea că Sfânta Euharistie este acţiunea lui Dumnezeu şi a Bisericii, prin care se revelează atât comuniunea cu Dumnezeu, cât şi între oameni. După aceea, părintele a subliniat câteva aspecte practice ce ţin de celebrarea euharistică, precum limitele care se cer pentru ca celebrarea să fie validă, cine este legitim să celebreze Sfânta Liturghie şi care sunt condiţiile pentru a primi în mod valid Sfânta Împărtăşanie. Fiind şi contextul de pandemie, părintele a oferit şi câteva precizări despre însemnătatea Împărtăşaniei spirituale, încheind cu ideea că Sfânta Euharistie rămâne un mister de comuniune a Bisericii cu Dumnezeu.
Ultima conferinţă a fost susţinută de pr. Daniel Iacobuţ, cu titlul „Euharistia creează comuniunea şi educă la comuniune”. Părintele a început conferinţa prin prezentarea comuniunii ca o realitate poliedrică. Modalitatea prin care se creează comuniunea este Cristos care ne introduce în comuniune cu Sfânta Treime în Duhul Sfânt. Acest lucru nu înseamnă fuziune, fiecare păstrându-şi propria identitate, dar înseamnă crearea unor legături profunde de credinţă. Părintele a menţionat că există mai multe niveluri de comuniune în carul Sfintei Liturghii prima este cea cu bunurile euharistice, apoi comuniunea istorică dintre Biserica locală şi cea apostolică, ultima fiind comuniunea de slujire prezbiterală. După aceea părintele a spus că Euharistia creează comuniunea. Acesta se formează prin rugăciunea de epicleză, adică invocare Duhul Sfânt, El fiind cel care creează comuniunea, această rugăciune având un rol foarte import în celebrarea euharistică. Părintele şi-a încheiat conferinţa cu prezentarea metodelor prin care Euharistia ne educă la comuniune, acestea fiind, în primul rând, prin adunare, apoi prin toate gesturile din cadrul Sfintei Liturghii care, în însăşi natura lor, îl educă pe om la comuniune.
Au urmat o serie de întrebări legate de subiectele discutate, în ceea ce priveşte prezentarea Euharistiei ca medicament sau anumite aspecte practice din cadrul celebrării şi s-au discutat anumite probleme actuale cu care se confruntă Biserica pe această temă. Simpozionul s-a încheiat cu un discurs de mulţumire a rectorul formativ pr. Mihai Afrenţoae, care a mulţumit tuturor conferenţiarilor pentru prezentări şi a urat tuturor celor prezenţi un an academic rodnic, invitându-i să vină şi cu alte ocazii la aceste momente ale Institutului nostru. (fr. Andrei Bejan pentru ITRCF.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 792, Ultimul acces: 2026-10-18 10:10:30

Timp total: 0.04s...

[]:1