© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Papa Francisc: O cale spre pace în acest „al treilea război mondial” fragmentar[2023-01-09]Comunitatea globală este angajată într-un „al treilea război mondial”, marcat de o teamă sporită, de conflicte şi de riscul de violenţă nucleară, dar un nou angajament faţă de „adevăr, justiţie, solidaritate şi libertate” poate oferi o cale spre pace, a declarat luni Papa Francisc în faţa diplomaţilor internaţionali. Citând războiul în curs de desfăşurare din Ucraina, dar făcând referire şi la conflictele din locuri precum Siria, Africa de Vest, Etiopia, Israel, Myanmar şi Peninsula Coreeană, Sfântul Părinte a spus că această luptă globală este „purtată fragmentar”, dar este totuşi interconectată. „Astăzi, cel de-al treilea război mondial are loc într-o lume globalizată în care conflictele implică direct doar anumite zone ale planetei, dar de fapt le implică pe toate”, a spus Sfântul Părinte, vorbind în Palatul Apostolic din Vatican.Suveranul Pontif a făcut aceste remarci în cadrul discursului său anual adresat corpului diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun. Şi-a caracterizat discursul ca fiind „un apel la pace într-o lume care asistă la o intensificare a diviziunilor şi a războiului”. Ca parte a acestei intensificări a tensiunilor, Papa a avertizat cu privire la ameninţarea crescută a războiului nuclear, atrăgând atenţia în special asupra blocajului negocierilor pentru acordul nuclear cu Iranul. Le-a spus diplomaţilor reuniţi că deţinerea de arme nucleare este „imorală” şi a cerut să se pună capăt unei mentalităţi care urmăreşte descurajarea conflictului prin dezvoltarea unor mijloace de război din ce în ce mai letale. „Este necesar să schimbăm acest mod de gândire şi să ne îndreptăm spre o dezarmare integrală, deoarece nici o pace nu este posibilă atunci când instrumentele de moarte proliferează.” Propunând o cale spre pacea globală, Sfântul Părinte s-a inspirat puternic din „Pacem in Terris”, enciclica papală promulgată de Sfântul Papă Ioan al XXIII-lea în 1962. A spus că condiţiile care l-au determinat pe „bunul Papă” să emită „Pacem in Terris” în urmă cu 60 de ani prezintă o asemănare izbitoare cu starea lumii de astăzi. În special, Sfântul Părinte s-a inspirat din ceea ce Papa Ioan al XXIII-lea a descris ca fiind „cele patru bunuri fundamentale” necesare pentru pace: adevărul, dreptatea, solidaritatea şi libertatea, valori care „servesc drept piloni ce reglementează relaţiile dintre indivizi şi comunităţile politice deopotrivă”. În ceea ce priveşte „pacea în adevăr”, Sfântul Părinte a subliniat „datoria primară” a guvernelor de a proteja dreptul la viaţă în fiecare etapă a vieţii umane. „Pacea cere înainte de toate apărarea vieţii, un bun care astăzi este pus în pericol nu doar de conflicte, foamete şi boli, ci prea adesea în pântecele mamei, prin promovarea unui pretins «drept la avort»”, a spus Papa Francisc, cerând totodată să se pună capăt pedepsei cu moartea şi violenţei împotriva femeilor. Vorbind despre necesitatea libertăţii religioase pentru pace, Sfântul Părinte a remarcat persecuţia religioasă larg răspândită împotriva minorităţilor creştine, dar şi discriminarea în ţările în care creştinismul este o religie majoritară. „Libertatea religioasă este, de asemenea, pusă în pericol acolo unde credincioşii îşi văd limitată capacitatea de a-şi exprima convingerile în viaţa societăţii în numele unei înţelegeri greşite a incluziunii”, a spus el. În ceea ce priveşte justiţia, Sfântul Părinte a făcut apel la o „regândire profundă” a sistemelor multilaterale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru a le face mai eficiente în a răspunde la conflicte precum războiul din Ucraina. A criticat, de asemenea, organismele internaţionale pentru „impunerea unor forme de colonizare ideologică, în special asupra ţărilor mai sărace” şi a avertizat asupra riscului tot mai mare de „totalitarism ideologic” care promovează intoleranţa faţă de cei care nu sunt de acord cu anumite poziţii despre care se pretinde că reprezintă „progresul”. Sfântul Părinte a vorbit şi despre necesitatea de a aprofunda simţul solidarităţii globale, citând patru domenii de interconectare: imigraţia, economia, munca şi grija pentru creaţie: „Căile păcii sunt căi de solidaritate, pentru că nimeni nu poate fi salvat singur. Trăim într-o lume interconectată în care, în cele din urmă, acţiunile fiecăruia au consecinţe pentru toţi.” În fine, în ceea ce priveşte „pacea în libertate”, a avertizat asupra „slăbirii democraţiei” în multe părţi ale lumii şi a creşterii polarizării politice. A spus că pacea este posibilă doar dacă „în fiecare comunitate în parte nu prevalează acea cultură a opresiunii şi agresiunii în care aproapele nostru este privit mai degrabă ca un duşman pe care trebuie să îl atacăm, decât ca un frate sau o soră pe care să îl primim şi să îl îmbrăţişăm”. Discursul Sfântului Părinte adresat corpului diplomatic, care include reprezentanţi ai celor 91 de ţări şi entităţi care au o ambasadă acreditată pe lângă Sfântul Scaun, a fost, de asemenea, o ocazie de a trece în revistă punctele de interes diplomatic ale anului trecut şi aşteptările pentru anul care urmează. Printre reperele importante s-a numărat semnarea unor noi acorduri bilaterale atât cu Republica Democrată Săo Tomé şi Principe, cât şi cu Republica Kazahstan. De asemenea, Sfântul Părinte a menţionat pe scurt acordul provizoriu dintre Sfântul Scaun şi Republica Populară Chineză, convenit pentru prima dată în 2018 şi reînnoit în 2022 pentru încă doi ani. „Sper ca această relaţie de colaborare să poată creşte, în beneficiul vieţii Bisericii Catolice şi al poporului chinez.” Următorul reper semnificativ pe agenda diplomatică a Papei: călătoria sa în Republica Democrată Congo la sfârşitul lunii, ca „pelerin al păcii”, urmată de o vizită comună în Sudanul de Sud cu Arhiepiscopul de Canterbury şi cu capul Bisericii Prezbiteriene din Scoţia. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 739, Ultimul acces: 2026-10-18 08:12:58
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
