Dacă nu cunoşti Sfânta Scriptură, nu poţi fi preot cu adevărat. 122 ani de la naşterea Patriarhului Justinian

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Dacă nu cunoşti Sfânta Scriptură, nu poţi fi preot cu adevărat. 122 ani de la naşterea Patriarhului Justinian

[2023-02-22]

de Alexandru Boboc

Pe 22 februarie se împlinesc 122 de ani de la naşterea Patriarhului Justinian Marina, al treilea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul Justinian Marina a avut o activitate importantă în apărarea şi afirmarea Ortodoxiei româneşti în perioada comunistă. În acest context, anul 2017 a fost declarat Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.
Justinian (Ioan) Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, din judeţul Vâlcea, în familia unor agricultori, de la care a moştenit educaţia creştină şi calităţile de bun administrator.
„Căutaţi să aprofundaţi Sfânta Scriptură. Fără învăţătura Sfintei Scripturi, un preot nu înseamnă nimic. Poţi să ai toată ştiinţa lumii, dar dacă nu cunoşti Sfânta Scriptură, nu poţi fi preot cu adevărat. Să nu lipsească Sfânta Scriptură din faţa voastră”.
Un student teolog, care nu are în geanta lui permanent Sfânta Scriptură nu care ce căuta în Institutul nostru. Folosiţi toate îndrumările care privesc aprofundarea Sfintei Scripturi. Acolo veţi găsi toate dezlegările pentru toate problemele, care se pun sufletelor voastre”. (Cuvânt rostit la deschiderea anului universitar la Institutul Teologic din Bucureşti – 1953)
Preotul şi învăţătorul Ioan Marina
În perioada 1915 – 1923, a studiat la Seminarul teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea, apoi a urmat cursurile la Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1929.
În perioada 1923 – 1926 a fost învăţător la sat, în judeţul Vâlcea; în 1924 s-a căsătorit cu Lucreţia Popescu şi a devenit preot în satul Băbeni. În 1932 este numit director al Seminarului pe care îl absolvise.
La vârsta de 34 ani a suferit pierderea soţiei în data de 18 noiembrie 1935, urmând să crească singur cei doi copii ai săi: Silvia şi Ovidiu. La 25 august 1939, preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcţia seminarului la conducerea tipografiei eparhiale.
Preasfinţitul Justinian Vasluianul
În şedinţa din 30 iulie 1945, la propunerea Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Sfântul Sinod a aprobat alegerea preotului Ioan Marina într-un post nou de arhiereu vicar la Mitropolia Moldovei, cu titulatura de Vasluianul.
Mitropolitul Justinian
În data de 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălcescu, fiind înaintat în vârstă şi bolnav, s-a retras din scaunul mitropolitan. Arhiereul vicar Justinian Vasluianul a fost numit de Patriarhul Nicodim locţiitor al scaunului mitropolitan, până la alegerea titularului.
Întrunit la Bucureşti, în ziua de 19 noiembrie 1947, sub preşedinţia Mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei pe arhiereul vicar Justinian Marina.
În cei trei ani cât a păstorit la Iaşi ca arhiereu vicar şi apoi mitropolit al Moldovei, viitorul patriarh Justinian a depus eforturi imense pentru refacerea eparhiei, crunt lovită de război şi afectată de secetă.
Patriarhul Justinian Marina
La data de 27 februarie 1948, Patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veşnice, în vârstă de 83 de ani.
Colegiul Electoral Bisericesc, întrunit în capitala ţării, la 24 mai 1948, a ales pe mitropolitul Moldovei Justinian Marina în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al României.
Acesta „s-a arătat vrednic prin statornicia sa în dreapta credinţă, prin lucrarea fără preget în slujirile sale de până acum, printr-o muncă rodnică în folosul poporului şi al Bisericii, printr-o blândeţe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor şi vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare faţă de Sfântul Sinod şi de supunere faţă de legile ţării” (din Gramata Sinodală de instalare).
În cei 29 de ani de patriarhat au avut loc evenimente care au crescut prestigiul Ortodoxiei româneşti în lumea creştină şi l-au făcut pe Patriarhul Justinian o figură reprezentativă a întregii Ortodoxii:
Canonizarea primilor Sfinţi Români (1955) şi generalizarea cultului sfinţilor ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră;
Înfiinţarea unor aşezăminte sociale pentru clericii bătrâni şi bolnavi;
Reorganizarea învăţământului teologic ortodox (1948);
Revenirea a 37 de preoţi şi protopopi greco-catolici, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (1 octombrie 1948);
Întreţinerea legăturilor cu Bisericile Ortodoxe surori şi cu alte Biserici creştine;
Iniţierea unor relaţii cu Bisericile Vechi Orientale, prin vizite reciproce;
Reintrarea Bisericii Ortodoxă Române în Consiliul Mondial al Bisericilor (1961);
Activitate tipografică importantă: Biblia Sinodală (1968 şi 1975) multe cărţi de cult, lucrări, periodice, traduceri.
Lăcaşe de cult: s-au construit din temelie 302 biserici şi au fost reparate sau restaurate alte 2345 biserici.
Patriarhul Justinian a fost ţinut la domiciliu forţat, la schitul Dragoslavele, timp de 6 luni, atunci când a protestat împotriva Decretului 410 din 19 noiembrie 1959.
Acesta prevedea că puteau fi primite în monahism doar persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani (bărbaţii) şi de 50 de ani (femeile). În baza decretului au fost scoşi din mănăstiri aproximativ 5.000 de monahi şi monahii.
Patriarhul Justinian a murit în data de 26 martie 1977, la vârsta de 76 de ani, după o lungă perioadă de spitalizare.
A fost depus într-un mormânt în biserica Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 508, Ultimul acces: 2026-10-21 02:49:32

Timp total: 0.04s...

[]:1