PS Claudiu: Introducere la Catehezele în Postul Mare, la Catedrala din Cluj[2023-03-05]foto: EparhiaClujGherla.roMiercuri, 1 martie 2023, s-a dat startul ediţiei din acest an a Catehezelor în Postul Mare la Catedrala greco-catolică din Cluj, cu tema „Sfânta Liturghie – Ospăţul Familiei lui Dumnezeu”. Ca preambul al abordărilor detaliate ce vor urma în fiecare miercuri şi vineri din post, prin catehezele mai multor preoţi, Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a oferit credincioşilor o perspectivă de ansamblu asupra temei (care coincide şi cu tema actualului an pastoral la nivel eparhial). În contextul Postului Mare, în Catedrala greco-catolică clujeană a fost celebrată Sfânta Liturghie a Darurilor Înainte Sfinţite, în aceeaşi după-amiază, cu participarea Episcopului eparhial, a pr. Marius Furtună, rector şi a studenţilor Seminarului eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” (care au cântat în corul Catedralei îndrumaţi de sora Cecilia Flueraş CMD), prezenţi fiind, de asemenea, pr. Daniel Avram, pr. Anton Crişan, dc. Lucian Ovidiu Marişca, subdiaconi şi lectori. Cu toţii au dat expresie frumoasei Liturghii de preamărire a Domnului specifică Postului Mare, care – fără a avea inclus momentul Prefacerii dar cu putinţa de a se primi Sfânta Împărtăşanie -, în atmosferă de mare solemnitate, a fost, cu adevărat, prilej de contemplare a luminii ce se revarsă din slavă peste cei ce se roagă la umbra Crucii Mântuitorului. Deschizând, „catehezele specifice, tradiţionale deja de ani de zile, începute de Preasfinţitul Florentin”, Preasfinţia Sa Claudiu, a mărturisit că le doreşte a fi „momente de aprofundare a adevărurilor de credinţă şi de trăire mai intensă a perioadei specifice anului liturgic”. „Bineînţeles”, a spus, „am pus toate aceste cateheze sub semnul motto-ului anului pastoral, Sfânta Liturghie, ospăţul familiei lui Dumnezeu”, pentru „a ne aduce aminte de bogăţia pe care o avem în Sfânta Liturghie şi de felul în care – meditând, cu un an înainte, la Familia lui Dumnezeu, o casă pentru toţi -, Biserica continuă această moştenire spirituală”. Astfel, în anul acesta, „ştiind că suntem o casă pentru toţi ca şi Biserică, parcurgem un pas în plus, aducându-ne aminte şi că avem o masă specifică. Iar masa Familiei lui Dumnezeu, în Biserică, este Sfânta Liturghie.” La Sfânta Liturghie „venim în fiecare duminică, în fiecare zi dacă este posibil, pentru a primi Trupul şi Sângele lui Dumnezeu. Aceasta este hrana fiilor şi fiicelor lui Dumnezeu, pe care cu toţii o putem primi atunci când suntem împăcaţi cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu noi înşine – şi când nu suntem, avem această minunată Taină a Iertării păcatelor prin care revenim la haina imaculată a Botezului nostru, primind iertarea păcatelor”. A continuat: „Pe lângă această hrană cu totul specială, Sfânta Liturghie ne hrăneşte şi prin bogăţia de simboluri pe care le regăsim aici, la Ospăţul Familiei lui Dumnezeu”. Între aceste simboluri a amintit iconostasul, icoanele din Catedrală, din biserici… Toate acestea „deja ne transportă într-o altă lume, ne aduc aminte că (…) nu aparţinem acestei lumi, ci noi aparţinem unei lumi pe care o percepem prin aceste simboluri”. Amintind şi perioada specifică a Postului Mare, Ierarhul a inserat acest discurs al Ospăţului Familiei lui Dumnezeu în contextul liturgic al Postului, aducând aminte că „este o perioadă de luptă”. Iar Trupul şi Sângele Domnului este „un nutremânt care ne ajută în lupta noastră spirituală”. Şi în momentul ispitirii lui Isus „una dintre cele trei ispitiri ale celui rău se referă la pâine”. Aceasta pentru că „cel rău ştie valoarea pâinii adevărate şi de aceea încearcă să îl ispitească pe Isus şi să devieze de la sensul profund al pâinii. Îi spune: «Dacă eşti cu adevărat Fiul lui Dumnezeu porunceşte acestor pietre să se transforme în pâini». Astfel, încearcă să îl aducă în zona unui mesianism uman. Şi dacă ne gândim bine, vedem că această ispită apare încontinuu de-a lungul Sfintei Scripturi. Va fi şi un alt moment, atunci când Isus înmulţeşte pâinile: aducând aminte mulţimilor din nou de această ispită, le spune: «Voi nu mă căutaţi cu adevărat pe Mine, ci mă căutaţi fiindcă aţi văzut pâinile înmulţindu-se»”. Şi a explicat că „aici se inserează ispita celui rău: să încerce să îl aducă pe trimisul lui Dumnezeu, pe Fiul lui Dumnezeu la nivel pur uman, să fie un Mesia politic eventual, care să dea de mâncare tuturor. Bineînţeles, aceasta ar fi rezolvat multe nelinişti ale poporului, care l-ar fi urmat imediat. Isus, însă, răspunde acestei ispite, aducând aminte în mod voalat – şi vom descoperi, de-a lungul Sfintei Scripturi şi până în momentul Crucii – că El nu a venit să transforme pietrele în pâini, nu a venit doar să sature foamea noastră trupească, ci Isus îşi transformă propriul Trup în Pâine.” „De aceea ne hrănim, nu doar cu Pâine, ci cu Cuvântul lui Dumnezeu”. Şi, „aici se inserează postul nostru, sensul profund al postului nostru. Postim de la pâine sau de la hrană, de la carne, de la orice alegem noi să postim, nu de dragul postului, nu ca scop în sine, nu ca să ne demonstrăm nouă sau altora cât de puternici suntem, cum putem noi posti mai mult decât ceilalţi, ci, postim, pentru a ne aduce aminte că viaţa noastră nu depinde în ultimă instanţă de pâine, ci de Dumnezeu. Ne aducem aminte că suntem creaturi, fiindcă dacă nu mâncăm, murim. Prin urmare, postind, ne aducem aminte că nu suntem dumnezei, ci suntem limitaţi de condiţia noastră de creaturi, dar nu pentru a fi deznădăjduiţi, ci pentru a ne aduce aminte că Dumnezeu ne dă adevărata viaţă. Şi chiar şi în ultimele clipe ale vieţii noastre pe acest pământ, Dumnezeu ne va arăta adevărata viaţă, viaţa veşnică.” În continuare Preasfinţia Sa Claudiu a vorbit despre Preasfânta Fecioară Maria, a cărei primă apariţie, la Lourdes, era sărbătorită chiar în acea zi. A spus: „mă bucur că trăim această coincidenţă fiindcă ne aducem aminte de prezenţa Maicii Sfinte în lupta noastră spirituală. Nu suntem singuri pe cale, aşa cum cel rău încearcă de multe ori să ne facă să ne simţim: singuri, abandonaţi în colţul nostru, nimeni nu ne întreabă de sănătate, sau nimeni nu se interesează de suferinţa noastră, de încercările noastre, poate. Poate avem norocul să avem îngeri lângă noi care să se intereseze de noi, să ne adreseze o vorbă bună, să ne dăruiască un zâmbet, sau ceea ce ei cred (fiindcă merită să fim extrem de inventivi la acest capitol). Sper că avem cu toţii îngerii noştri, dar, chiar dacă am simţi că suntem singuri, uneori, ştim că Maica Sfântă nu ne abandonează niciodată.” „Spunea Fratele Mihai din Prilog, că şi atunci când doar cu gândul mergem înspre Maica Sfântă, Maica Sfântă este lângă noi imediat. Şi cum ar putea să nu fie o mamă lângă fiii ei care suferă, care îi cer ajutorul, care i se încredinţează. Aducându-ne aminte de miracolul de la Lourdes, şi de a doua apariţie, ne aducem aminte şi de mesajul Maicii Sfinte: Maica Sfântă nu apare doar pentru a ne consola, ci şi pentru a ne aduce aminte de calea noastră, şi că trebuie să ne întoarcem dacă acea cale a noastră nu este dreaptă”. A subliniat: „Vedem că şi la Lourdes, şi la Fatima, şi în toate locurile şi timpurile în care Maica Sfântă apare din darul lui Dumnezeu nouă, oamenilor, revin aceste cuvinte: «pocăinţă, penitenţă, schimbare»”. Episcopul de Cluj-Gherla a încheiat: „Să ne ajute Bunul Dumnezeu, iubiţi credincioşi, să petrecem perioada Postului Mare cerând ajutorul Maicii Sfinte, cerând lumina Spiritului Sfânt” şi, a îndemnat ca Postul să fie, pentru toţi, „un timp de schimbare frumoasă, cu bucurie, cu zâmbete pe buze şi nu cu întristare, ştiind că e o perioadă dăruită de Dumnezeu fiecăruia pentru bucuria noastră, pentru viaţa noastră, pentru viaţa veşnică”. Programul Catehezelor în Postul Mare continuă (a se vedea aici), vineri, 3 martie, cu prezentarea generală a Sfintei Liturghii, de către pr. Vasile Tofană, vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 448, Ultimul acces: 2026-10-18 00:27:32
|
Timp total: 0.04s...
[]:1