© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Părinţii Mănăstirii Putna au pomenit victimele de la Fântâna Albă: mii de nord-bucovineni ucişi de sovietici într-o zi[2023-04-03]de Ştefana TotorceaPărinţii Mănăstirii Putna i-au pomenit sâmbătă, ca în fiecare an, pe miile de români căzuţi în poiana de la Varniţa (Fântâna Albă) în ziua de 1 aprilie 1941, victime ale masacrului care a fost numit „Katyn-ul românesc”. Slujba a fost oficiată la Portalul Memorial „Golgota Neamului – Fântâna Albă”, construit la Mănăstirea Putna în memoria lor. Părinţilor mănăstirii li s-au alăturat şi clerici din satul Putna. După rugăciune, au depus coroane reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Primăria Putna, Primăria Vicovu de Sus, Primăria Straja, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români – filiala Suceava. Părinţii Mănăstirii Putna i-au pomenit sâmbătă, 1 aprilie, pe miile de români masacraţi de sovietici la Fântâna Albă. Foto: Mănăstirea Putna A urmat un recital de cântec şi poezie al Grupului vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus. Primarul comunei Straja, domnul Mihai Juravle, a vorbit despre transformarea poienii de la Fântâna Albă într-un mare mormânt pentru miii de români ucişi pentru că le-a fost dor de ţară, de libertate, de credinţă. Părinţii Mănăstirii Putna i-au pomenit sâmbătă, 1 aprilie, pe miile de români masacraţi de sovietici la Fântâna Albă. Foto: Mănăstirea Putna Nord-bucovinenii au fost ucişi pentru că voiau să treacă nou-înfiinţata graniţă trasată de sovietici şi să ajungă în patria-mamă România, unde îşi puteau manifesta nestânjeniţi credinţa şi identitatea naţională. Doamna Cristina Puha, director adjunct al Liceului „Ion Nistor”, a vorbit despre rugăciunea pentru cei ucişi, care primeşte răspuns. Părinţii Mănăstirii Putna i-au pomenit sâmbătă, 1 aprilie, pe miile de români masacraţi de sovietici la Fântâna Albă. Foto: Mănăstirea Putna Părintele stareţ al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a prezentat mesajul domnului Gheorghe-Florin Cârciu, Secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. „1 Aprilie 1941 este o zi de tragică amintire pentru poporul român. În urmă cu 82 de ani, la Fântâna Albă au fost ucişi peste 3.000 de români, când au vrut să treacă în România, după anexarea Nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică. Vom păstra vie memoria acestora şi sacrificiul pe care l-au făcut pentru a putea fi pentru totdeauna lângă cei de acelaşi neam”, a transmis oficialul. Părintele arhimandrit a amintit că nu a mai putut ajunge din 2019 să se roage la locul masacrului. În prezent se poartă discuţii pentru realizarea trecerii de frontieră Fântâna Albă – Climăuţi. Părinţii Mănăstirii Putna i-au pomenit sâmbătă, 1 aprilie, pe miile de români masacraţi de sovietici la Fântâna Albă. Foto: Mănăstirea Putna Stareţul Putnei a reiterat necesitatea ca masacrul de la Fântâna Albă să fie inclus în manualele de istorie şi şi-a exprimat speranţa că la Fântâna Albă va putea fi construită cândva o biserică în memoria victimelor. Puţină istorie După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Numeroşi români bucovineni au fost arestaţi, omorâţi, deportaţi, bisericile au început să fie închise, aşa încât multe familii au început să treacă noua graniţă şi să vină în România. Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuţii de Sus, Pătrăuţii de Jos, Igeşti, Crasna, Ciudei, Budineţ, Cireşul, Crăsnişoara Veche, Crăsnişoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordăneşti, au plecat către România, fiind decişi mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane şi steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităţilor sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc. Ajunşi în apropierea graniţei au fost întâmpinaţi cu foc de mitraliere. După încetarea focului, răniţii rămaşi în viaţă au fost aruncaţi împreună cu cei morţi în gropi comune. Cei care au reuşit să fugă au fost căutaţi în împrejurimi, astfel încât foarte puţini participanţi au rămas în viaţă. După două luni, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia şi Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supravieţuind deportării. Paşi spre neuitare În 1 aprilie este comemorată şi Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011. Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna a fost sfinţit pe 2 iulie 2018. Întregul ansamblu – care cuprinde poarta monumentală, troiţa de piatră, cişmea, spaţii pentru depunerea de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi atunci – are o încărcătură profundă şi un mesaj simbolic. Poarta este trecerea, troiţa marchează locul jertfei; aşezată înaintea porţii, arată că cei ucişi au căzut în faţa locului de trecere în România cea iubită, care li s-a făcut totodată şi loc de trecere spre libertatea adevărată, în Dumnezeu, pentru că cişmeaua este simbolul vieţii care izvorăşte din jertfa lor. Portalul a fost realizat de mănăstire pe locul unei troiţe ridicată la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă, la iniţiativa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 443, Ultimul acces: 2026-10-15 11:15:27
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
