Prohodul Domnului la Catedrala „Schimbarea la Faţă”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Prohodul Domnului la Catedrala „Schimbarea la Faţă”

[2023-04-15]

foto: EparhiaClujGherla.ro
Vinerea Mare, 14 aprilie 2023, zi aliturgică, de post şi ajun, este ziua în care se face slujba punerii în mormânt a Domnului Isus Cristos. Credincioşii s-au adunat, în seara acestei zile, în biserici şi capele, pentru a participa la Prohodul Domnului, una dintre cele mai frumoase rânduieli ale ritului bizantin. În Catedrala „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, Catedrala Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Prohodul Domnului a fost celebrat de către Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, care i-a avut alături pe: pr. Vasile Tofană, Vicar general, preoţi ai Curiei episcopale, preoţii din Catedrală, diaconi, subdiaconi – întreaga celebrare fiind împodobită de armonia glasurilor studenţilor seminarişti.

S-a celebrat această Denie a Vinerii Mari, cu cele trei părţi (stări): mai întâi, cântarea de jale la moartea Domnului – cântată de către clerici şi credincioşi, în jurul Sfântului Epitaf aşezat în biserică. Au urmat binecuvântările Învierii, reamintind, mai presus de împrejurările funebre, apropiata Înviere a lui Isus în glorie. Al doilea moment central al slujbei a constat în procesiunea prin biserică cu Sfântul Epitaf, simbol al conducerii la groapă şi înmormântării trupului Domnului – şi amintire a procesiunii care se făcea, în seara de Vinerea Mare, la Ierusalim, de la Golgota până la Sfântul Mormânt. La încheiere, după aducerea Sfântului Epitaf în Altar şi aşezarea sa pe masa Altarului – unde va rămâne până la Înălţarea Domnului – s-au făcut lecturi biblice urmate de un cuvânt de luminare şi binecuvântare, al Ierarhului, care, mai întâi a mulţumit tuturor celor care au participat, direct sau prin mijloacele media, la momentele de comuniune a Familiei lui Dumnezeu.
A mulţumit postului Maria TV pentru că a transmis în direct slujba, acest „moment de taină, moment al tăcerii, într-un anume fel, fiindcă toată firea este mută atunci când Îl vede pe Fiul lui Dumnezeu coborând în mormânt. Este o taină pe care nici măcar îngerii nu o pot pricepe, şi totuşi, noi trăim această taină zi de zi.” Preasfinţia Sa Claudiu a continuat: „A fost purtat, aşa cum aţi văzut în procesiune, Epitaful, pe care este reprezentată îngroparea Domnului nostru Isus Cristos. Şi, trebuie să ştiţi că fiecare Sfântă Liturghie se face pe un astfel de epitaf mai mic.” A amintit cum, în urmă cu mai mulţi ani (2010), Cardinalul Leonardo Sandri, prefectul de atunci al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, „a legat într-un mod atât de frumos, felul în care noi celebrăm Sfânta Liturghie, pe această reprezentare a îngropării Mântuitorului şi misterul suferinţei Bisericii noastre. El celebra la Sighet, acolo unde trupurile Episcopilor şi ale atâtor preoţi şi credincioşi, se află răspândite, fără să ştim exact unde, fiindcă au fost îngropaţi în gropi comune, fără cruce. Dar Cardinalul Sandri spunea în timpul Sfintei Liturghii: «aici, în acest loc, noi am putea celebra Sfânta Liturghie fără un antimis, fiindcă aici este prezent, în mod tainic, dar atât de concret, misterul morţii Mântuitorului şi a celor care îl urmează, a Episcopilor noştri».”
„Deci, Biserica noastră poartă această taină pe care am reprezentat-o în această seară, într-un mod cu totul aparte. Cu toţii o purtăm în sufletele noastre, toţi suntem prezenţi în acest moment, fiindcă, ne dăm seama sau nu: Cristos a murit pentru noi şi pentru păcatele noastre. În acelaşi timp, noi nu suntem aici ca să contemplăm vinovăţia noastră, sau să contemplăm suferinţa, ori moartea, ci să contemplăm iubirea lui Dumnezeu. Noi asta am celebrat în această seară, Iubirea lui Dumnezeu. Şi, cu toţii am fost la fel de miraţi ca şi îngerii văzând cât de mare poate fi iubirea lui Dumnezeu, ca El să moară pentru noi, să ia asupra Lui vina noastră, păcatele noastre. Şi, suntem muţi de uimire, la fel ca Maica Sfântă, care îl primeşte de pe Cruce pe Fiul ei, şi nu are niciun cuvânt, îl ţine în braţele ei şi ne priveşte, şi apoi îl pune în mormânt. Cât de mare trebuie să fie şi iubirea Maicii Sfinte, şi cât de mare dar am primit de pe Cruce, în momentul în care Isus îi spune lui Ioan, şi prin el, fiecăruia dintre noi, «Mamă, iată fiul tău» – ne arată şi pe noi; şi nouă ne spune: «Iată, mama ta». Cât de mare trebuie să fie iubirea unei mame care să ştie că Fiul ei preaiubit, Isus, a murit din vina noastră, pentru păcatele noastre, şi totuşi să ne iubească atât de mult, să primească rugăciunea noastră, a celor care îi spunem în fiecare zi: «roagă-te pentru noi, acum, şi în ora morţii noastre», şi Maica Sfântă să ne asculte. De aceea, vă mulţumesc că sunteţi aici şi că împreună ne aducem aminte de iubirea lui Dumnezeu.”
„Suntem într-o lume răvăşită de ură, de individualism, în care ni se pare că nimeni nu mai vine la noi, că suntem singuri, că trebuie să avem grijă de noi, altfel, nimeni nu are grijă de noi; că trebuie să avem grijă de familia noastră, altfel nimeni nu are grijă de familia noastră. Şi astăzi ne aducem aminte că avem un Dumnezeu care ne iubeşte atât de mult (…). Astăzi, Mântuitorul ne spune: «cum să nu credeţi iubirii Mele, când, iată, mă vedeţi mort pentru voi, în locul vostru», pentru ca noi să intrăm în Împărăţia Cerurilor, pentru ca moartea să nu mai aibă nici o putere asupra noastră. Iată, darul minunat. Dintotdeauna omenirea caută leacuri pentru viaţă veşnică, elixirul pentru viaţa veşnică. Isus ne dăruieşte mirul vieţii Sale şi, prin El, noi suntem mântuiţi de moarte, noi trăim veşnic. Suntem aici împreună pentru a contempla acest mister: că viaţa noastră nu se sfârşeşte pe acest pământ, şi, Dumnezeu ne-a pregătit, prin Fiul Lui moştenirea vieţii veşnice. Să îi mulţumim Domnului şi să ne pregătim să sărbătorim în veşnicie cu toţii, împreună cu El.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 417, Ultimul acces: 2026-10-21 00:10:45

Timp total: 0.07s...

[]:1