Hram la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale: Despre rostul credinţei şi despre popularitatea Sfântului Gheorghe[2023-04-23]de Sorin IoniţeSărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe este hramul principal al Paraclisului istoric din Reşedinţa Patriarhală. La finalul slujbei de hram, Patriarhul Daniel a vorbit duminică despre rostul credinţei prin prisma Încredinţării Sfântului Apostol Toma privind Învierea Domnului, precum şi despre popularitatea Sfântului Gheorghe, un model de tânăr creştin mărturisitor. Rostul credinţei Relatând textul evanghelic al Duminicii Sfântului Apostol Toma, Patriarhul României a spus că Toma voia să atingă Trupul Domnului pentru a se încredinţa că El a înviat cu adevărat din morţi, iar „această îndoială a sa a fost văzută ca un fel de ezitare în a mărturisi adevărul învierii lui Hristos”. De aceea, „Mântuitorul îl mustră, îl dojeneşte, dar în acelaşi timp îl ajută să creadă”. Părintele Patriarh a explicat că după ce Toma a văzut că Cel răstignit este Cel înviat, atunci el crede şi mărturiseşte, însă nu zice: „Cred că ai înviat din morţi”, ci exclamă „Domnul meu şi Dumnezeul meu”. „El nu a mărturisit doar adevărul învierii lui Hristos, ci şi dumnezeirea Sa”. „A văzut cu ochii trupeşti trupul înviat care purta semnele cuielor şi al lancei – aceasta a fost cunoaşterea lui Hristos ca om, dar a mărturisit ceea ce n-a văzut, şi anume dumnezeirea lui Hristos cel înviat care nu se vede cu ochii trupeşti dar se mărturiseşte prin credinţă”. „Toma zice «Domnul meu şi Dumnezeul meu!». Pentru un evreu – care era de secole obişnuit în tradiţia sa să mărturisească că Dumnezeu este nevăzut, necuprins şi neapropiat, adică inaccesibil – a spune acum, după ce atinge un corp, un trup limitat, «Dumnezeul meu!» înseamnă o revoluţie în gândirea şi simţirea lui Toma, ca evreu”. „Dumnezeu, nefiind cuprins, limitat şi nefiind văzut, nu poate fi mărturisit pe baza cunoaşterii simţurilor, ci numai prin credinţă. Credinţa este capacitatea spirituală de a vedea prezenţa şi lucrarea lui Dumnezeu dincolo de vederea trupească sau fizică”. „Rostul credinţei nu este acela de a satisface o curiozitate, de a cunoaşte lucruri necunoscute în mod obişnuit, ci dobândirea vieţii veşnice”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Popularitatea Sfântului Gheorghe În partea a doua a predicii, Patriarhul Daniel a evocat martiriul Sfântul Gheorghe, contextul istoric în care a trăit, dar şi motivele pentru care a devenit atât de popular în toată lumea creştină. Marele Mucenic, „mulţumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile, cu bucurie şi-a plecat capul sub sabie şi a fost decapitat”. „Nu a răspuns la violenţă cu violenţă, la răutate cu răutate, ci a biruit toată mânia şi ura acestei lumi îndreptată spre Hristos şi spre mărturisitorii Lui, prin rugăciune şi printr-un suflet plin de pace fiindcă era prezent harul lui Hristos în el ca şi-n ceilalţi mucenici răbdători şi biruitori”, a spus Patriarhul Daniel. Preafericirea Sa a menţionat că Sfântul Gheorghe este în prezent ocrotitor spiritual pentru 12 ţări, şi anume: Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia şi Serbia. „Iar la noi, a devenit foarte popular în credinţa poporului ortodox român prin faptul că mai multe oraşe îi poartă numele – Sfântu Gheorghe în Covasna, Sângeorziul, Giurgiul – şi este ocrotitor al altor oraşe – Botoşani, Tecuci, Timişoara – şi, de asemenea, numele lui este purtat de unul din cele trei braţe ale Dunării, Braţul Sfântul Gheorghe”. Patriarhul a amintit că Sfântul Gheorghe a fost cinstit în mod deosebit de către binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare care a trimis un steag al Moldovei cu chipul Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruinţă la Muntele Athos, la ctitoria sa, Mănăstirea Zografu. „Steagul respectiv are pe margine scrisă o rugăciune a lui Ştefan cel Mare adresată Sfântului Gheorghe. Din cuprinsul ei se vede o legătură duhovnicească între domnitorul român şi Sfântul Gheorghe pentru că Ştefan cel Mare a simţit de multe ori pe câmpul de luptă ajutorul sfântului mare mucenic”. „Sfântul Gheorghe este popular şi este un model de tânăr creştin mărturisitor. La 23 de ani era mărturisitor al credinţei în Hristos, un om foarte curajos, răbdător, evlavios”, a mai spus Patriarhul României. „Giuvaerul Reşedinţei Patriarhale” În partea de final a cuvântului, Patriarhul Daniel a subliniat că la început primii ocrotitori ai paraclisului Reşedinţei Patriarhale au fost Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. „Totuşi, întrucât paraclisul a fost terminat de către Domnitorul Gheorghe Duca între anii 1673 – 1678, acesta a primit ca hram principal pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. După aceea, s-a adăugat hramul Daniil Prorocul, în timpul Mitropolitului Daniil al Ungrovlahiei şi al Domnitorului Nicolae Mavrocordat, când s-a pictat paraclisul acesta în stil brâncovenesc. Desigur, în acest paraclis s-a înfiinţat şi Mănăstirea de maici Sfânta Cuvioasă Parascheva, care a fost transferată din oraş, pentru maicile ostenitoare la Reşedinţa Patriarhală”. „Este o bijuterie, a fost numit giuvaerul Reşedinţei Patriarhale, este un loc de meditaţie şi un loc în care se păstrează o mulţime de moaşte de sfinţi pe care le oferim pentru pelerinaj la diferite biserici, atunci când îşi serbează hramul”. Părintele Patriarh a transmis tuturor celor care poartă numele de Gheorghe sau derivate „multă sănătate, mântuire, pace, bucurie şi ajutor de la Dumnezeu în mărturisirea credinţei şi vieţuirea creştină”. Aproximativ un milion de români îşi serbează onomastica de sărbătoarea Sfântului Gheorghe. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 339, Ultimul acces: 2026-10-20 17:09:36
|
Timp total: 0.06s...
[]:1