© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
PS Paisie despre Unirea Principatelor: Există şi o dimensiune nevăzută, cea a harului şi ajutorului lui Dumnezeu[2024-01-24]de Sorin IoniţePreasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul a oficiat miercuri slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române. La finalul rugăciunii de mulţumire, Episcopul vicar patriarhal a evocat evenimentele care s-au petrecut atunci. PS Paisie a detaliat cum a contribuit Biserica la unire într-un mod vizibil, dar a subliniat că a existat şi o dimensiune nevăzută, „cea a harului şi ajutorului lui Dumnezeu, primit prin rugăciunile, slujbele de Te Deum şi ecteniile rostite în acea vreme în această Catedrală, pentru a lumina sufletele celor care urmau să aleagă”. Momentul din 1859 a însemnat „încununarea unui întreg proces de deşteptare naţională şi de cristalizare a ideii de naţiune, de identitate românească, proces în care Biserica şi-a adus o contribuţie esenţială”, conform PS Paisie. „Prin ierarhii ei şi prin cei mai luminaţi preoţi şi monahi, prin egumeni, profesori de seminar, protopopi, Biserica a contribuit, deopotrivă în Moldova şi în Ţara Românească, la acest important moment al istoriei noastre”. Episcopul vicar patriarhal a evocat evenimentele premergătoare Unirii Principatelor şi a menţionat că mitropoliţii celor două Principate Române au fost preşedinţi ai Adunărilor Ad-hoc, iar episcopii, membri de drept. În 1857, a amintit ierarhul, Adunarea sau Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti şi-a deschis lucrările la 30 septembrie, cu slujba de Te Deum săvârşită la Catedrala din Bucureşti de către Mitropolitul Nifon, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. „Slujba a fost alcătuită special pentru acest eveniment de Mitropolitul Nifon, cu ectenii şi o rugăciune în care se cerea ajutorul lui Dumnezeu şi pogorârea Sfântului Duh în mintea şi în inima membrilor Adunării Ad-hoc, pentru a duce la bun sfârşit, în pace, dorinţa de unire a tuturor românilor. Textul rugăciunii a fost transmis tuturor bisericilor din Bucureşti, pentru a fi rostit la slujbe”. Apoi, la momentul 24 ianuarie 1859, „Mitropolitul Nifon este cel care anunţă rezultatul alegerii şi îl proclamă pe Alexandru Ioan Cuza Domn al Ţării Româneşti, în explozia de bucurie a mulţimii adunate pe deal”, a spus PS Paisie. Ulterior, la 8 februarie 1859, cu prilejul primirii care i se face în Adunarea Ţării Româneşti, „noul domnitor este întâmpinat în Catedrala mitropolitană de mitropolitul Nifon, care rosteşte un cuvânt de bun venit, arătând că ‹poporul este încredinţat că Măria Ta eşti cel trimis de Providenţă ca să pui sfârşit suferinţelor şi durerilor lui; (…) să-l luminezi cu înţelepciunea Măriei Tale şi să pregăteşti un viitor fericit şi demn de gloria strămoşilor noştri›”. „Ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă pentru poporul român un moment de mare importanţă, un moment istoric la care, în consens cu dorinţa poporului, Biserica Ortodoxă Română, prin ierarhii şi clericii ei, au avut o contribuţie însemnată”, a spus Preasfinţia Sa. „Pomenirea şi evocarea solemnă a personalităţilor care s-au dăruit cu tot sufletul şi cu mult devotament cauzei Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este o datorie a noastră, a celor de azi, chemaţi să cultivăm şi să transmitem generaţiilor viitoare conştiinţa păstrării şi valorificării unităţii, libertăţii şi demnităţii naţionale”, a subliniat Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. Anterior slujbei de Te Deum, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Patriarhiei a avut loc o slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii Principatelor şi depuneri de coroane de flori. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 527, Ultimul acces: 2026-10-18 15:59:49
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
