© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
SINTEZE BIBLICE MAJORI – trim. 4, 2013[2013-12-27]SANCTUARUL1. Sanctuaru-i reşedinţa tronului lui Dumnezeu, Unde îngeri I se-nchină şi-unde sper să fiu şi eu. Curcubeul de deasupra tronului în veci va fi Semn că, pân’ la jertfa crucii, Dumnezeu pe om iubi. 2. Din locul şederii Sale, plin de slava harului, Dumnezeu i-a dat lui Moise schiţa Sanctuarului Şi, precum întocmai Moise l-a clădit, tot astfel vrea Templu sfânt să-mi fie viaţa, să troneze El în ea. „Dumnezeu cu noi” e Mielul fără de cusur jertfit, Fiecare om să fie, de vrea, prin El, mântuit. În biserică, în templul Său de azi ne cheamă blând Ca în Cortul slavei, mâine, să fim pe-nnoit pământ. 3. Când păcatul, prima oară, fără milă a străpuns Inima însângerată a divinului Isus, Două jertfe-au fost aduse, pentru Eva şi Adam; Au primit făgăduinţe, dar plânsul le-a fost în van. Avraam, chemat s-aducă jertfă pe singurul fiu, Despre dragostea divină ne vorbeşte-aşa de viu. Azi, tot ce aşteaptă Tatăl e să ne-aducem pe noi Ca jertfă duhovnicească, având caractere noi. 4. Sfânt e Dumnezeu şi sfânt e Sanctuarul Său ceresc. Tot la fel dorea să fie şi locaşu-I pământesc: Bastionul frumuseţii, centrul sacru-al închinării, Unde cei sfinţiţi să-I cânte necurmat imnu-adorării. Dacă focul de la templu-a fost aprins de Dumnezeu, Să-l aprinzi şi-n mine, Doamne, luminând sufletul meu. Ca şi David, toată viaţa vreau să locuiesc în templu, Caracteru-mi să reflecte minunatul Tău exemplu. 5. Pentru-orice păcat, o jertfă, zilnic trebuia adusă… Cum putea fi, de-a mea mână, viaţa unui miel străpunsă? Marea Jertfă-a ispăşirii-i Mielul cel Neprihănit; Cum să mai păcătuiesc azi, când aşa mult m-a iubit?… 6. În tipologia jertfei, Domnul nu e numai Mielul, Ci şi Mare-al nostru Preot, ce ne adresează-apelul, Azi, în Ziua Ispăşirii, sincer să mărturisim Orişice păcat, pe nume, şi deplin să-l părăsim. Care Domn este ca Tine, care ierţi nelegiuirea, Căci Îţi place îndurarea şi nu ţii etern mânia?! Doamne-n sângele jertfirii spală-mă de-orice păcat! Inima, doar pentru Tine să îmi bată necurmat! 7. Dacă zilnic, doar o oră-am medita la jertfa Lui, Toţi ar observa că şi noi suntem robii Domnului. Părăsit, Om al durerii, suferind ca Rob smerit, El a scris, cu fiecare pas spre moarte: „Te-am iubit”! Miel fără cusur, Mesia, Jertfă de răscumpărare S-a adus şi-n al Său sânge tu şi eu avem salvare. Cu rubinele iubirii, drum spre cer ne-a însemnat Şi, prin El, noi mântuire-avem din moarte şi păcat. 8. Am putea ca să respingem, oare, legământul Său, Când ne cheamă la-mpăcare minunatul Dumnezeu? Astăzi, mântuirea este oferită-oricui în dar. Avocat şi Mare Preot El ne este, cât e har! 9. Judecata cercetării, „marea zi a ispăşirii”, Este ultima lucrare-n cer a Domnului iubirii, Ce pledează cu-al Său sânge pentru cei ce Îl slujesc, Îl urmează, Îl ascultă, vina îşi mărturisesc. Toţi vom fi strigaţi la bară-n ceasul judecăţii sfinte! Pentru cei ce la Cuvântul Domnului au luat aminte Şi în sângele jertfirii, caracterul şi-au spălat, Mâna de piron străpunsă scrie clar în cărţi: „Iertat”! 10. Orice om ce se căieşte, azi mai poate fi salvat ; Încă Domnul ne oferă harul Său, nemeritat! Dar, oricine îndrăzneşte să se-aşeze-n locul Lui, Îndreptând atacurile contra Sanctuarului, Antihrist se mai numeşte, cornul mic şi mânios, Împotriva celor care Îl urmează pe Hristos. Cu tărie şi credinţă să rămânem la „Stă scris”! Mare ne va fi răsplata în eternul Paradis. 11. Înainte să se-nchidă uşa harului promis, Dumnezeu, prin cei trei îngeri vrea să smulgă din abis Pe toţi oamenii ce-ascultă întreita Lui solie, Legea-I sfântă împlinind-o, renunţând la-apostazie. „Temeţi-vă azi de Domnul, daţi de veste orişicui Că a început în ceruri ceasul judecăţii Lui! O, ieşiţi din Babilonul, cu multiplele-i erori La „stă scris” voi să rămâneţi, din a’ Bibliei comori!” 12. Planul mântuirii are scop mai larg şi mai profund, Decât mântuirea noastră din păcatul josnic, crunt: Prin suprema jertfă-a crucii Dumnezeu e-ndreptăţit! El e bun, dar drept şi sfânt e, şi de-aceea-n veci iubit! 13. Iată, Domnul este gata să apară pe-albul nor! Este viaţa mea curată? Mi-arde sufletul de dor? Am speranţă şi credinţă, şi iubire ca Hristos? E la fel, şi pentru mine, orice semen, preţios? Încă e deschisă uşa Sanctuarului din cer! Încă harul se acordă celor ce-l doresc şi-l cer! Suflet scump, te-ndemn: Vin’ astăzi, vino neîntârziat! Stea-n coroană te vrea Domnul în eternul Său palat. Ai, în ochii Săi, valoare! Să fii binecuvântat! Magdalena Toma, 23 decembrie 2013 Sursa: www.InterCer.net Contor Accesări: 1246, Ultimul acces: 2026-10-16 07:41:36
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
